Comunicat

14 Decembrie 2010, Comunicat 14/12/2010.pdf

Conferința de la Cancún.

Avansarea negocierilor privind schimbările climatice oferă României șansa de a-și impulsiona politicile verzi.

Mult prea multe aspecte au rămas nerezolvate pentru a considera COP 16 un real success. Dar după eșecul conferinței de la Copenhaga, putem vorbi totuși de un progress.

După două săptămâni de negocieri, reprezentanţii celor 193 de ţări care au participat la Conferința Națiunilor Unite din Cancún au ajuns la un acord. Deși multe aspecte ce privesc schimbările climatice au rămas încă nerezolvate, participanții au reușit să avanseze în eforturile lor de a asigura un nou acord internațional în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, mărind astfel șansele unui rezultat favorabil anul viitor în Durban, Africa de Sud.

În urma negocierilor de la Cancún s-a finalizat planul pentru Reducerea Emisiilor din Despăduriri și Degradare (REDD) și s-a conturat un mecanism care ar putea juca un rol important în prevenirea și combaterea defrişărilor în țările neindustrializate. În al doilea rând, s-a hotărât crearea unui Fond Verde în care se vor vărsa anual 100 mld $ pentru sprijinirea și protejarea națiunilor vulnerabile. În al treilea rând, a fost definitivat mecanismul de transfer al tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

Mai mult, pentru prima data într-un document oficial ONU este menționată necesitatea menținerii încălzirii globale sub limita de 2 grade (sperând ca din 2013 acest obiectiv să fie revizuit, limitând creșterea la 1,5 grade). Necesitatea stabilirii unui set de reguli pentru măsurarea, verificarea și validarea (MRVs) emisiilor a fost un alt aspect intens dezbătut. Angajamentele mondiale stabilite până în prezent vor duce la o creștere a temperaturii globale de peste 4 grade, lucru devastator pentru ecosisteme și pentru civilizația umană conform studiilor științifice. Țările participante s-au angajat, fie și doar teoretic, să depună eforturi suplimentare în identificarea unui obiectiv global pentru anul 2050 și pentru stabilirea unei date calendaristice ce va impune pragul maxim al emisiilor.

Deciziile privind Protocolul de la Kyoto au dus la recunoașterea obiectivului recomandat de IPCC privind reducerea emisiilor țărilor industrializate (cu 20-45% sub cotele înregistrate în 1990, până în 2020), îndemnându-le în același timp să încerce alinierea la obiectivul colectiv recomandat de IPCC. Articolul 6 și modificarea Programului de lucru New Delhi (NDWP) sunt două aspecte la fel de promițătoare. Implementarea Articolului va contribui la dezvoltarea și punerea în practică a unei viziuni comune. Conform acestuia, atât tinerii, cât și organizațiile guvernamentale locale sunt puternici agenți ai schimbării, în același timp recunoscându-se rolul vital al educației (atât formale, cât și informale) în lupta împotriva schimbărilor climatice. Revizuirea NDWP oferă o șansă unică în consolidarea parteneriatelor între societatea civilă și guverne.

Uniunea Europeană s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020, aceasta fiind cifra maximă asupra căreia s-au putut pune de acord cele 27 state membre. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că fiecare stat înțelege diferit conceptul de "echitate". Viziunea diferă în funcție de nivelul emisiilor, gradul de dezvoltare și de conștientizare, diferența remarcându-se în special între noile state membre și cele vechi. În timp ce Marea Britanie sau Germania au anunțat o reducere de 40%, România și Polonia sunt reticiente în a lua aceleași măsuri, invocând faptul că și-au redus deja semnificativ emisiile în anii '90, chiar dacă acest lucru se datorează colapsului industriei din acea perioadă și nu unor măsuri de protejare a climatului. Aceste divergențe în cadrul UE au dus la o slăbire a poziției Uniunii Europene.

Mișcarea Verzilor dorește ca România să devină un motor est-european al acestei agende. Creșterea economică așteptată în țara noastră trebuie să ia in considerare imperativele protecției mediului. Mai mult, prin stimularea tehnologiilor verzi se pot produce beneficii pe termen mediu și lung. Dacă România va considera protecția mediului nu numai o responsabilitate, ci și o șansă pentru dezvoltare, atunci pot fi onorate și depășite angajamentele inițiale, ajungându-se la o țintă asemănătoare cu cele stabilite de țările vest-europene. Desigur, autoritățile centrale și locale vor trebui să promoveze agenda prevenirii schimbărilor climatice, implicând în acest proces reprezentanții societății civile, ai mass mediei și toate organizații interesate.

Contact:

Mișcarea Verzilor

Catrinel Mocanu
0721.059.389

Claudiu Crăciun, Co-preşedinte
0744.811.564 , 0768.002.692
claudiu.craciun @ miscareaverzilor.eu

Remus Cernea, Co-preşedinte
0727.583.594
remuscernea.ro @ gmail.com